Bucurestiul este codas in clasamentul oraselor verzi, Copenhaga pe primul loc

1
253

Asculta Jurnalul de mediu Radio France Internationale – HotNews.ro

Descarca emisiunea in format MP3

Romania, criticata la summit-ul de la Copenhaga din cauza neseriozitatii in problema ariilor protejate
Romania a fost criticata la summitul pe probleme climatice de la Copenhaga, dupa ce expertii ONU au ajuns la concluzia ca tara noastra este singura din Uniunea Europeana care nu a tratat cu seriozitate problema zonelor protejate. In Romania, ariile protejate sunt doar pe hartie, fara a exista un plan concret pe termen lung in acest sens. Romaniei i s-a reprosat si ca nu acorda un buget serios pentru conservarea ariilor protejate, dar si din cauza ca nu exista o autoritate nationala de administrare a acestor zone sau un buget pentru conservarea lor. Raportul de la Copenhaga vine si in contextul in care, in luna septembrie, Uniunea Europeana a dat in judecata Romania, la Curtea Europeana de Justitie, pentru aceeasi problema. Daca pierde procesul, tara noastra ar putea pierde zeci de milioane de euro destinate conservarii mediului.  

Summitul de la Copenhaga: Tarile in curs de dezvoltare sunt revoltate de un proiect de acord care favorizeaza tarile dezvoltate  

Nemultumire la summitul de la Copenhaga. Tarile in curs de dezvoltare sunt revoltate de un proiect de acord, care favorizeaza statele dezvoltate. Daca aceasta intelegere este semnata si ratificata, atunci tarile dezvoltate ar obtine mai multa putere, standardele pentru reducerea emisiilor de carbon s-ar stabili diferentiat, Organizatia Natiunilor Unite nu ar mai avea un rol principal in negocierea acordurilor pe probleme climatice, iar Protocolul de la Kyoto ar fi abandonat. Proiectul urmeaza sa fie negociat si semnat de liderii mondiali, saptamana viitoare. In forma actuala, acest document le permite statelor dezvoltate sa emita o cantitate aproape dubla de dioxid de carbon, fata de cele in curs de dezvoltare. Proiectul a fost realizat de un grup din Danemarca, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. 

Bucurestiul este codas in clasamentul oraselor verzi

Un studiu care a analizat 30 de orase din 30 de tari europene, din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator, arata ca primul loc este ocupat de Copenhaga. Topul oraselor verzi este urmat de Stockholm, Oslo, Viena si Amsterdam. Capitala Romaniei ocupa locul 28 in clasamentul general, din 30 de pozitii. Studiul evalueaza orasele sub opt categorii: emisii de dioxid de carbon, energie, cladiri, transporturi, apa, deseuri si folosirea terenurilor, aer si guvernanţa “verde”. Orasele scandinave au obtinut scorurile cele mai ridicate. Gradul de constientizare a protectiei mediului in aceasta zona a fost foarte ridicat ani la randul, fapt ce se reflecta si in obiectivele de mediu pe care le au. Copenhaga, de exemplu, intentioneaza sa ajunga un oras fara emisii de carbon pana in anul 2025. La polul opus se situeaza statele est-europene, din cauza valorilor scazute ale Produsului Intern Brut, dar si a contextului istoric, sustin specialistii.  

Ungaria se opune folosirii cianurilor in minerit

Parlamentul de la Budapesta a adoptat cu larga majoritate o lege impotriva folosirii cianurilor in minerit. Proiectul a fost initiat de catre coalitia “Ungaria Fara Cianuri!”, de partidul “Se Poate Altfel”, de organizatia Greenpeace si de Asociatia Ecologistilor din Ungaria si a fost sustinuta in parlament de toate partidele politice. Adoptarea legii vine la aproape 10 ani de la unul dintre cele mai grave accidente ecologice din Europa. Pe 30 ianuarie 2000, s-a rupt un baraj de la exploatarea aurifera “Aurul” de linga Baia Mare. Ulterior, aproximativ 100 de mii de metri cubi de apa infestata cu cianuri si metale grele s-au revărsat in riurile Lapus si Somes, apoi in Tisa. Pina acum, in Europa centrala si de est numai Cehia a mai interzis exploatarile bazate pe folosirea cianurilor.  

Liderii lumii isi cer scuze in 2020 pentru incalzirea globala

Nu este o promisiune, ci o campanie inedita initiata de Greenpeace. Intr-un exercitiu de imaginatie, organizatia a publicat o serie de bannere care infatiseaza marile personalitati politice ale lumii – imbatranite pe cale digitala. Alaturi de fetele ridate ale liderilor sta si cate un mesaj prin care isi cer iertare, in 2020, pentru letargia cu care au tratat problemele de climat la conferinta de la Copenhaga. Afisele au fost expuse in aeroportul din Copenhaga si ii infatiseaza pe Barak Obama, Nicolas Sarkozy, Angela Merkel, Gordon Brown, Lula Da Silva si Jose Zapatero.

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns