Danemarca nu se grăbeşte să ratifice Tratatul de aderare a României

0
98

Danemarca se va număra printre ultimele state membre care va ratifica Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE, în octombrie-noiembrie. Ministrul de externe danez, Per Stig Moller, a declarat, după întâlnirea de luni cu şeful diplomaţiei române, că Parlamentul de la Copenhaga a amânat ratificarea documentului deoarece parlamentarii danezi au decis să aştepte concluziile raportului din toamnă al Comisiei Europene.
Moller a subliniat că dacă raportul din 26 septembrie va fi pozitiv şi Comisia va propune data de 1 ianuarie 2007, atunci Danemarca va "grăbi" procesul de ratificare. Parlamentul danez a început dezbaterea Tratatului în luna aprilie, dar a întrerupt procesul după ce a fost anunţat raportul suplimentar. Cele mai multe semne de întrebare parlamentarii danezi nu le au faţă de România, ci faţă de Bulgaria, dacă ţinem cont că, din cele 20 de interpelări pe această temă, 19 au vizat problemele cu care se confruntă Sofia. Danezii pot fi incluşi şi ei în tabăra euroscepticilor, dacă ţinem cont că a fost nevoie de două refedendumuri pentru a aproba intrarea ţării lor în UE şi că nici acum nu au trecut la euro. Cât despre deschiderea pieţei muncii, Moller a declarat că românii pot veni să lucreze în Danemarca, dar vor trebui să respecte legislaţia daneză privind negocierea contractului.

Enter Christianias WebSite
Christiania, enclava hippy din Copenhaga
Dorinţa danezilor de a se simţi independenţi se vede cel mai bine în Copehanga, unde există "un stat în stat". Este vorba de enclava hippy Christiania. Cunoscută şi ca Fristaden (Oraşul Liber), Christiania se întinde pe 34 de hectare şi are aproximativ 700 de rezidenţi permanenţi. Istoria ei începe în 1970, când un grup de tineri a dărâmat gardul ce împrejmuia o fostă bază militară. Spaţiul aparţine şi acum Ministerului danez al Apărării, dar "pentru liniştea societăţii" l-au lăsat în folosinţa celor care a pus stăpânire pe el. Lucrurile nu s-au desfăşurat chiar în linişte. Poliţia a încercat "să cureţe zona", dar după mai multe zile de confruntări violente, guvernul danez a hotărât să-i lase în pace. În 1973, locuitorii din Christiania au pus bazele unei autoguvernări originale. Adunarea generală este cea mai înaltă autoritate, iar administraţia locală este alcătuită din 15 consilii locale reprezentând cele 15 zone în care este împărţită. şi, ca orice "stat", are o Constituţie şi o monedă proprie ,"lon" . Cei care locuiesc aici nu plătesc taxe la stat, ci doar echivalentul a 100 de euro pe lună, din care 10 la sută merg în trezoreria comunităţii, iar 52 la sută către bugetul capitalei. De câţiva ani, mai mulţi rezidenţi şi-au luat slujbe în afara Christianiei. În spatele gardurilor înalte de lemn, pline de graffiti, vegetaţia sălbatică creşte în voie, oamenii locuiesc în barăci de lemn, automobilele sunt interzise, drumurile sunt neasfaltate şi neiluminate. De bază sunt cabinetele homeopate şi consumul de droguri uşoare. Pe la începutul anului, guvernul danez pusese din nou gând rău Christianiei, dar danezii au protestat faţă de planurile Executivului de a demola zona, pentru a face loc unui cartier rezidenţial.

www.christiania.org/

Lasă un răspuns