Idile de poveste la curtea Danemarcei

0
239

„Muzică şi tăcere“, de Rose Tremain, pregăteşte terenul pentru romanul care i-a adus autoarei Premiul Orange anul acesta. Cartea a fost tradusă de Andreea Dumitru şi de Lavinia Vasile la Editura Leda Corint.

Roman amplu, cu intrigi de la curtea daneză de secol XVII, „Muzică şi tăcere“ se desfăşoară mai degrabă după regulile unei tandre poveşti de interior decât după liniile de forţă ale marilor fresce de epocă. Cartea, recompensată cu Premiul Whitbread în 1999, e un alt pariu cu romanul istoric, gen cu care englezoaica a avut mai de fiecare dată mână câştigătoare. Cel mai sonor a fost „Restauraţia“, tradus la Editura RAO, însă vedetă în palmaresul scriitoarei a ajuns recentul „The Road Home“, după ce a primit Premiul Orange pe 2007. În „Muzică şi tăcere“ , Tremain ia în stăpânire o felie din istoria arar vizitată a Danemarcei şi o transformă în domeniu fictiv al intimismului. Aici încrucişează câteva poveşti, decupaje din jurnalele protagoniştilor, legate prin mobilul ascuns care le pune în mişcare: nevoia de armonie. 

Cadrul e curtea regelui Christian al IV-lea al Danemarcei, vestit pentru orchestra pe care reuşise s-o adune la curte, unde atrăsese virtuozi din toată Europa. Peter Claire, un muzician venit din Albion, îi câştigă spontan încrederea, iar regele face din el confident de taină, răsfăţându-l cu rangul de „înger păzitor“. Claire îi cântă pavane şi-i potoleşte insomniile, dar pe lângă toate acestea are sarcina de a veghea asupra lui, ascultându-i ofurile şi răspunzând, cu tinerească înţelepciune, la întrebările care-l frământă în ceasuri târzii. Regatul se scufundă sub povara luxului în care huzuresc nobilii şi sub mizeria în care agonizează supuşii, singurii care continuă să plătească birul pentru războaiele devastatoare cu Liga Catolică. 

Regina Kirsten, femeia căreia suveranul i-ar pune lumea la picioare, îl umileşte zilnic, transformând iubirea care încă pârjoleşte sufletul lui Christian în batjocură şi în amare chinuri. Ameninţarea dinspre curtea Suediei se infiltrează în aerul îngheţat de la palatul Rosenborg, unde orchesta continuă să cânte, ascunsă în subsolurile palatului. Nici grija banilor şi nici treburile de stat n-ar arunca regatul în haos dacă cel care îl cârmuieşte n-ar cădea pradă deznădejdii în care îl împinge iubirea strâmbă a reginei. Şi, în această chestiune de suflet, Claire trebuie să-i stea alături, îndrăgostit la rândul lui de frumoasa Emilia Tilsen, preferata reginei… Cotidianul

Lasă un răspuns