Povesti adevarate din Danemarca: Danemarca mi-a adus ceva la care nu speram: liniște. M-a făcut să înțeleg că aici îmi e locul

1
278

Cu mai puțin de un an în urmă vă scriam cum e pe meleagurile daneze de lângă Odense. Tot atunci vă scriam, pueril, bineînțeles, un articol despre ce vreau să experimentez aici în Danemarca. Și nu era nici bungee-jumping și nici să mă dau cu parapanta. Poate să mă dau cu parapante, dar nu cu parapanta. Nici nu mai știu ce era, și nici nu are importanță. Pentru că oricum a fost altceva. Cu mult mai mult decât speram.

Danemarca mi-a adus ceva la care nu speram pe 2 august, atunci când am ajuns aici: liniște. M-a făcut să înțeleg că aici îmi e locul. Sunt oameni care nu își găsesc locul toată viața. Eu l-am găsit aici, la mii de kilometri departe de România. Danemarca a reușit să mă convingă de faptul că m-am născut într-un loc greșit și că aici trebuia să fie maternitatea din Ploiești, undeva lângă micul orășel Varde. Undeva în incinta gimnaziului din Varde, acolo unde am experiementat cel mai „aerisit” sistem de învățământ. Al doilea cel mai bun din Europa, statistic vorbind. Acolo unde, tot statistic vorbind, puteai sa stai cu laptopul în parc fără să-ți fie frică de faptul că te întorci acasă fără el. Pentru că este și a doua țară din lume ca nivel de siguranță.

Fizic, nu mi-a adus nimic. Nu plec cu nimic în plus față de ce am venit. Puține haine, un N95 și cam atât. Nimic altceva. La nivel de „mansardă” însă, vin cu multe alte lucruri acasă. Cu o nouă mentalitate, cu siguranță, lucru pe care mi-l tot bagă în ochii prietenii. Că m-am schimbat. Știam. Și sunt bucuros, că am devenit ceea ce sunt azi. Și n-am scris prieteni, ci prieteni, pentru că știu că mă veți accepta și așa (da, e un fel de reproș). În același timp știu că mai sunt multe lucruri de făcut și că unul dintre acele „multe” poate înseamna să revin aici.

Danemarca. Ce gaură neagră era înainte de 2 august 2008, și cât de mult reprezintă azi în universul meu… articol complet si sursa : http://sadak.ro/

1 COMENTARIU

  1. Nu mai conduc beat acum zbor fumat
    Sunt tot cu A.L. la al IV-lea mandat
    Banii vin ma incearca n-am sa-i mai las sa treaca
    Nu-mi permit sa mai gresesc
    Lumanarile de pe tort se tot inmultesc
    Stau la niveleul publicului
    Urc doar in ochii lui
    Nu ma mai identific cand ma arunci pe tron
    Nu’s figura emblematica nici figura de om
    Ii vad cu se entuziasmeaza
    Crezi ca stiu ca mi-am facut debutul in zeama de varza
    N-am luat viata ca pe un dar fara valoare
    Nu pot sa apar ca umbra doar cand e soare
    Sufland in panzele durerii suport calvarul
    O sa-mi pun intr-o singura lacrima amarul
    Stiu ce-i sadit in mintea oricui (oricui)
    Nu-am sa-mi mai las inima in bratele nimanui
    Asta sunt n-am cum sa-mi ascund durerea
    M-ar lovi cu pietre tacerea

Lasă un răspuns