Recomandam: Ceva este putred în Danemarca. Să vedem ce anume…

2
252

A doua vizită în Danemarca din aceste zile (prima s-a derulat acum un an) are ca scop continuarea procesului de cunoaștere la fața locului a sistemului educativ și de formare din această țară. Echipa din România este alcătuită din optsprezece persoane – profesori din mediul universitar, decidenți și profesori din învățământului preuniversitar și tineri doctoranzi sau cercetători, toți adunați în jurul unui proiect POSDRU.

După cuvenitele proceduri de deplasare, de așteptări și transbordări prin cele trei aeroporturi, ajungem la destinație în orașul Holstebro, situat în nord vestul ținutului danez. Un orășel cochet, așezat, liniștit unde ai impresia că nimic nu mai trebuie făcut, adăugat, aranjat; toate lucrurile sunt puse la locul lor. Cenușiul vremii de afară este contrabalansat de albul sau coloritul viu, vesel al pereților dinlăuntru sau de lumina blândă a lumânărilor ce o găsești în orice spațiu delimitat, al interioarelor, ce imprimă o notă aparte de calm și intimitate.

Dimineața primei zile este dedicată vizitării Struer Gymnasium, o școală de nivel liceal (secundar superior). Suntem întâmpinați de directorul liceului, care ne prezintă sistemul danez de instruire și specificul educației realizate prin învățământul mediu cu toate articulațiile lui. Alți doi profesori ne prezintă tipurile de programe și trăsăturile intervenției și consilierii psihopedagogice (scopuri, mijloace, instrumente).  Se lucrează în echipe, se colaborează între protagoniști, fiecare intervenient fiind specializat pe o anumită problemă – dificultăți de învățare, probleme relaționale, comportamente atipice. Totul degajă firesc, responsabilizare fără încrâncenare, birocratizare, formalizare. Fiecare știe ce are de făcut, nu este stresat, suprasolicitat cu sarcini periferice, neimportante. Vizităm întreg spațiul școlar: internatul cu camere individuale, sălile de studiu, perimetrul de socializare, sala de mese, clubul, sala de festivități. O impresie copleșitor de tonifiantă,  confortul fiind funcțional, fără stridențe sau elemente disonante, care nu își au rostul. Elevilor li se acordă o autonomie mare, fiecare își gestionează spațiul și viața privată după cum dorește. Li se cere doar să învețe, restul îi privește. Probabil că o astfel de responsabilizare, încă de la vârsta adolescenței, face parte dintr-un program de autonomizare, de luare a vieții pe contul propriu. Masa o servim la restaurantul școlii. Sunt impresionat de curtea interioară, de zumzetul elevilor, de „amestecul” dintre elevi și profesori în timpul pauzei .

mai multe la :

Ceva este putred în Danemarca. Să vedem ce anume…

2 COMENTARII

  1. Eu cred ca au venit degeaba.In tara noastra nu o sa se ajunga sa fie in scoli ca aici.Poate doar in cele private.
    O sa ne ia foarte mult timp sa ajungem la nivelul lor.Am auzit de ex. ca in Borris cand era treaba buna au fost cativa medici veterinari care nu stiau care e ficatul.Sau stiu pe cineva care se lauda cu fiecare okazie ca a facut o facultate dar nu vb corect limba romana.Si eu am tecut prin scoala ca prin branza dar nu kiar in halul asta.

  2. unu, ai dreptate, sunt foarte multi cei care se lauda ca au facut o facultate, mai ales pe la privat si habar nu au de nimic fie pentru ca isi trec examenele cu minimum ori cu sacosele pline. Dar e mare diferenta intre ceea ce se invata in sistemul scolar romanesc si cel din Danemarca. Nu am sa pot uita cursurile de chimie ale sotului meu de pe vremea cand era student. Ceea ce el invata in anul I de facultate, noi am studiat in clasa a VIII-a.

    Cand vii dintr-o tara cu logistica Romaniei e si normal sa te impresioneze scolile daneze, asa cum a fost impresionat autorul. Diferenta vine din ceea ce stie un elev (student) din Danemarca si unul din Romania, balanta inclinandu-se serios catre ultimul. Iar aici ma refer la cei pentru care scoala chiar are un rost.

Lasă un răspuns