România – Danemarca, 10 ani de proiecte verzi

1
137

România colaborează cu Danemarca de 10 ani pe proiecte de ecologie

Romania s-a bucurat de o colaborare excelenta cu Danemarca in realizarea proiectelor de tip Joint Implementation (JI), unul dintre mecanismele flexibile care permit statelor dezvoltate sa obtina unitati de reducere a emisiilor (ERU) prin realizarea de proiecte verzi in state incluse in Anexa B a Protocolului de la Kyoto. Pana in prezent, Danemarca are la activ noua proiecte implementate si deja functionale in Romania. ”Omul de legatura” este Mihai Brasoveanu, reprezentantul local al Agentiei Daneze de Energie, care de ani de zile vegheaza realizarea si monitorizarea proiectelor JI in Romania si alte state din sud-estul Europei. Intr-un interviu acordat ”Green Report”, el explica de ce, din cele 14 proiecte JI din Romania, 9 sunt cu Danemarca.

Interviu de Livia Cimpoeru

Pe lista proiectelor JI in Europa Centrala si de Est a Agentiei Daneze de Energie, Romania conduce detasat in privinta numarului de proiecte implementate in colaborare cu guvernul danez. E vorba de zece localitati in Romania care gazduiesc proiecte Joint Implementation, fata de semnificativ mai putine in cazul Bulgariei, Cehiei, Poloniei sau Rusiei. Cum explicati acest lucru?

Activitatea din Romania este cea mai substantiala colaborare de tip JI a Danemarcei in Europa de Est, iar pentru Romania colaborarea JI cu Danemarca este cea mai eficienta din cadrul capitolului JI schimbari climatice..

Din punct de vedere al implementarii mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, Romania este un exemplu foarte bun pentru categoria tarilor nou intrate in UE. Iar asta se datoreaza in mare masura echipei romanesti din perioada de pregatire si implementare, directoarei de atunci a Departamentului de Schimbari Climatice, Dumitra Mereuta, Vlad Trusca si Florentina Manea. O mentiune speciala se cuvine despre fostul sef al departamentului pentru schimbari climatice din Ministerului Mediului, Vlad Trusca, care astazi lucreaza in cadrul UNFCCC. El este unul dintre acei oameni care au facut multe lucruri exceptionale pentru Romania, prin pasiune si dedicatie.

Puteti sa ne oferiti cateva exemple de proiecte JI implementate?

In Romania au fost construite centrale pe rumegus in cinci orase, care sunt deja in functiune: Huedin, Vatra Dornei, Gheorghieni, Vlahita si Intorsura Buzaului. Ele au fost incluse in pachetul ”Rumegus 2000” – reabilitare sisteme de incalzire centralizata şi utilizarea biomasei – primul si singurul proiect Joint Implementation de la noi implementat pe baza unei legi. Consultantii danezi s-au implicat inclusiv in obtinerea fondurilor europene necesare, aducand 40% din cofinantare.

De cand a inceput colaborarea cu danezii?

Insa prima centrala pe rumegus realizata in parteneriat cu Danemarca a fost proiectul pilot de la Tasca-Bicaz din judetul Neamt, care a debutat mult mai devreme si care a constituit un bun start pentru colaborarile ulterioare. Proiectul a demarat in 1998, cu un grant oferit de guvernul danez, ajungand ca pana la final sa fie acoperit integral de autoritatile de la Copenhaga.

In acea vreme, era o mare problema cu rumegusul rezultat de la exploatarile forestiere. Acesta era aruncat in rauri, ceea ce insemna un pericol extrem inclusiv moarte sigura pentru pesti, pentru ca absoarbe oxigenul din apa. Primarul din Tasca a fost extrem de activ si implicat, astfel ca a reusit prin arderea rumegusului pe post de combustibil sa ofere celor 5000 de suflete din localitate apa calda si caldura cu costuri extrem de reduse. In pausal, localnicii plateau doar un leu pe luna aceste servicii.

România s-a bucurat de o colaborare excelentă cu Danemarca în realizarea proiectelor de tip Joint Implementation (JI), unul dintre mecanismele flexibile care permit statelor dezvoltate să obţină unităţi de reducere a emisiilor (ERU) prin realizarea de proiecte verzi în state incluse în Anexa B a Protocolului de la Kyoto.

”Omul de legatură” este Mihai Braşoveanu, reprezentantul local al Agenţiei Daneze de Energie, care de ani de zile veghează realizarea şi monitorizarea proiectelor JI în România şi alte state din sud-estul Europei. Într-un interviu acordat ”Green Report”, el explică de ce, din cele 14 proiecte JI din România, 9 sunt cu Danemarca.

Citeşte mai multe pe green-report.ro

 

România – Danemarca, 10 ani de proiecte verzi

1 COMENTARIU

  1. December 20, 1989: the day when Timişoara became a free city! In the morning, the workers of Timişoara left their workplaces and, together with other tens of thousands of people, started to march through the city, till they reached its center. At noon, over one hundred thousand people stood in the Opera Plaza of Timişoara, facing the line of armed soldiers that were surrounding the Opera. At around 1,30 pm, the balance was broken by a man who stepped ahead, opened his jacket and asked the army officer to shoot or to step back: “Your weapons are paid by us“, he told the officer. “The bullets in your weapons are paid by us, and so are the army clothes you are wearing. Those people want Freedom, still you have shot them dead in the past days! Shoot us too, now, or step back and let us pass!” said Claudiu Iordache, taking steps ahead, followed by the people around him. And in that moment of tension, the soldiers hesitated, and then broke the line and started to retreat, and the people advanced towards the Opera. In the beginning, around twenty of them managed to enter the Opera, and reached for the Balcony, where an amplifying station had been installed for communist prime- minister Dascalescu, who had wanted to address the people in the attempt to explain again about the hooligans. There, in that Balcony, the people who had entered the Opera addressed the hundred thousand people in the plaza, revealing their names and professions, and asking for the freedom all of them wanted! Lorin Fortuna, Ioan Chiş, Claudiu Iordache, Nicolae Badilescu and the others took turns in speaking to the people. There, in that balcony, a Committee was formed: the first free antitotalitarian party named The Romanian Democratic Front. The Romanian Democratic Front wrote the first document of the Romanian Revolution, the Proclamation entitled “A cazut tirania!“, in which all the demands of the people of Timişoara were put on paper: the fall of Ceauşescu, the returning of the dead to their families, the freeing of the arrested, the declaring of Timişoara as the first city free of communism, free elections. The enterprises and institutions of Timişoara were invited to send their representatives to the Balcony, so that they could become part of The Romanian Democratic Front.

    http://ro.altermedia.info/reportajinvestigatii/timioara-20-decembrie-1989-primele-cuvintri-din-balconul-operei_8110.html

    The first speeches from the Opera Balcony, Timisoara, December 20, 1989

    http://ro.altermedia.info/reportajinvestigatii/revoluia-din-1989-de-la-timioara-in-inregistrri-audio-video_8095.htmlThe Revolution in Timisoara in audio-video recordings – a series made by Marius Mioc and presented by Altermedia

    In the same time, at the communist council county’s building, a similar event was taking place: tens of thousands of people who had marched towards the communist party’s center in Timisoara stormed the place and found their way to the Balcony, just like it was happening in the Opera Plaza. Late in the evening, the two Balconies merged, the demonstrators from the Balcony of the county’s building came to the Opera Balcony. In the Opera Plaza fires were lit during the night, helping the demonstrators warm up as they looked towards the next day. A day in which no one could imagine what would happen, since on December 20, 1989, at noon dictator Ceausescu had aired a speech in which he praised the army for having done its duty, and promised a repression even more radical in the following days.

Lasă un răspuns