Danemarca începe să foreze după gaze de şist | Locuitorii din Frederikshavn sint revoltati

0
464

Independentă energetic încă din 1998, Danemarca a anunţat că începe astăzi operaţiuni de explorare pentru gaze de şist. Pe baza prognozelor privind consumul şi producţia, experţii consideră că Danemarca îşi va pierde independenţa energetică în 10 ani dacă nu se va axa pe alte resurse decât cele clasice. Deja, 43% din energia pe care o produc danezii este obţinută din resurse regenerabile.

Lucrările de exploatare sunt desfăşurate de francezii de la Total în parteneriat cu compania naţională daneză de petrol şi gaze

Consiliul Local din Frederikshavn, oraş din nordul Danemarcei, a decis că va permite operaţiuni de explorare prin forare a rezervelor de gaze de şist. Decizia vine după trei ani de cercetări efetuate de gigantul francez Total, în parteneriat cu Nordsøfonden, compania energetică de stat a Danemarcei. Parteneriatul franco-danez are două licenţe de explorare, valabile până în 2016, pentru perimetre din regiunile Nordjylland (nord) şi Nordsjælland (est), unde studiile geologice au arătat că există cele mai ridicate şanse de a descoperi astfel de zăcăminte. Forarea este cea mai folosită tehnică pentru operaţiunile de explorare a eventualelor resurse de gaze de şist. Practic, este vorba de forarea pe verticală, cu o sondă care ajunge la adâncimi de până la 4.000 de metri. Acestea extreg probe geologice, care apoi sunt analizate. Atunci când se caută gaze de şist, cel mai important indicator este carbonul organic total. Dacă acesta există în proporţie de cel puţin 1,2% sau 10-11%, atunci se consideră că zăcământul poate fi exploatat comercial. Operaţiunile de explorare sunt cele mai costisitoare pentru companiile energetice. O sondă verticală costă în jur de cinci milioane de euro şi în general este nevoie de mai multe forări pentru a stabili dacă într-o zonă există rezerve de hidrocarburi prinse în şisturi. Cum se extrag resursele neconvenţionale Gazele de şist se găsesc la adâncimi mari, de peste 2.500 de metri. Prospectarea zonei unde se estimează că există astfel de resurse este similară cu cea clasică, adică studii ale solului şi subsolului, însă ceea ce face diferenţa este metoda de extracţie. De regulă, timp de câţiva ani, companiile utilizează unde acustice pentru a realiza radiografii ale solului. Apoi introduc vertical sonde de foraj până la straturile de şist, dar de aici încolo încep să intre în scenă tehnologii cu totul diferite. Este vorba de fracturarea sau fisurarea hidraulică, ce implică pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă. Declinul zăcămintelor convenţionale Până acum un deceniu, această tehnologie a fost folosită foarte puţin, întrucât costurile sunt uriaşe, de două-trei ori mai mari decât în cazul zăcămintelor convenţionale. Pe măsură ce tehnologia a fost modernizată şi îmbunătăţită, exploatarea gazelor de şist a devenit mai ieftină şi o proporţie tot mai mare a acestor resurse a devenit recuperabilă din roci. Avansul tehnologic a venit cu o sete din ce în ce mai mare de energie, iar declinul rezervelor tradiţionale au determinat petroliştii să se uite mai bine la aceste zăcăminte. Etapa de pionierat a gazelor de şist a fost „arsă“ fără urmă de îndoială în Statele Unite ale Americii. SUA au cele mai mari rezerve de gaze de şist, cu 47 de trilioane de metri cubi. Exploatarea acestora ar putea asigura necesarul de gaze pentru 100 de ani al ţării. Controversele legate de fracturarea hidraulică Fracturarea hidraulică este singura metodă prin care gazele de şist pot fi exploatate comercial. Acest procedeu presupune pomparea sub presiune a unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi chimici, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă. Opozanţii susţin că acest procedeu duce la contaminarea pânzei freatice cu chimicalele folosite în proces şi că fracturarea hidraulică poate cauza cutremure. În prezent, Danemarca produce peste 180.000 de barili de petrol pe zi (consumă 155.000) şi 6,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an (consumă 3,9 miliarde de metri cubi). Statul importă însă 4,2 milioane de tone de cărbune, folosit pentru a produce aproape 50% din consumul de electricitate. Danezii obţin totodată 30% din consumul de electricitate din energie eoliană. Restul necesarului de electricitate este asigurat din biogaz, biomasă şi deşeuri.

Citeste mai mult: adev.ro/n7s1ek

Danemarca începe să foreze după gaze de şist | adevarul.ro

 

 

Højlydte protester når Frederikshavn stemmer om skifergas

Lasă un răspuns