O ţară friguroasă, bine izolată termic – Danemarca vs. încălzirea globală

0
172

„Apă, apă peste tot… Refolosirea prosoapelor, aici sau acasă, înseamnă economie la apă şi mai puţini detergenţi care poluează lacurile şi rîurile noastre. Doriţi să refolosiţi prosopul? Vă rugăm agăţaţi-l în cuier. Vreţi ca prosopul să fie înlocuit? Lăsaţi-l pe podea. Dacă doriţi să aflaţi alte idei despre cum să economisiţi apa, vizitaţi www.radissonsas.com. Un lucru oricît de mic contează.”

Un flyer cu acest anunţ te întîmpină în baia camerei din hotelul Royal Radisson SAS din Copenhaga: scrupule de companie multinaţională care nu vrea să piardă puncte în cursa globală pentru protecţia mediului. Deşi există la mai toate hotelurile din Europa, în context scandinav te simţi culpabil pentru risipă: rugămintea e mai mult o invitaţie, aşa că, temător să nu devii un poluator şi un hulpav consumator de apă în plus, agăţi prosopul, cu spirit de răspundere, în cuier, ca să-l foloseşti şi în ziua următoare. Chiar înainte să păşeşti în hotel, cînd avionul se pregăteşte să aterizeze în zona scandinavă, poţi să admiri la ţărmul mării, prin hublou, pîlcuri-pîlcuri de turbine eoliene, ţevi albe, de vreo 50 de metri înălţime, dotate în vîrf cu elice, şi ele de culoarea zăpezii. Seamănă cu nişte lănci, ridicate la graniţă, precum odinioară fortificaţiile vikinge, de data asta în lupta pentru anihilarea combustibililor fosili. Cu entuziasmul cu care îmbrăţişează de un secol orice cauză considerată progresistă, de la educaţia pentru mase la feminism, nordicii au devenit standardul suprem şi în ceea ce priveşte ecologia. Protecţia mediului şi măsurile anti-încălzire globală s-au transformat de mult în politică oficială şi obiect de întrecere interscandinavă, asemănătoare cu campionatele de fotbal: dacă Suedia emite o legislaţie strictă anti-emisie de gaze cu efect de seră, imediat vecinii danezi şi norvegieni plusează. Restul lumii, inclusiv ţările industrializate pot doar să privească ca elevii spre copilul silitor al clasei: nici o şansă, coroniţa e deja rezervată.

De la Kyoto la Copenhaga sau „păcatul” industrializării

Deloc întîmplător, aşadar, că locul de întîlnire al statelor lumii pentru noul protocol în stil Kyoto, la 12 ani după faimoasa şi controversata conferinţă din metropola niponă, trebuia să se afle undeva în nordul Europei, unde se manifestă la cote maxime puterea exemplului. În decembrie anul acesta, un alt protocol, de la Copenhaga, va trebui să traseze noul plan mondial în privinţa reducerii emisiilor de CO2. De data aceasta, cu o Americă a administraţiei Obama mai conciliantă, deşi întîmpină încă o serioasă opoziţie acasă. Nu este singurul caz: protocolul de la Copenhaga pleacă de la premisa că vinovate pentru schimbarea climatică ar fi în cea mai mare parte ţările dezvoltate, care au poluat atmosfera începînd de la revoluţia industrială din secolul al XIX-lea încoace (unele voci compară încălzirea globală cu…

 

O ţară friguroasă, bine izolată termic – Danemarca vs. încălzirea globală

Lasă un răspuns